Cum sa depasesti sindromul Peter Pan

In acest articol, va vom explica in detaliu care sunt caracteristicile de personalitate ale acestor persoane si care sunt liniile directoare de urmat pentru a depasi sindromul Peter Pan.

Sindromul Peter Pan se refera la comportamentul copilaresc pe care unii adulti continua sa il aiba, care in ciuda varstei, nu stiu cum sau nu vor sa isi asume si sa accepte responsabilitatile actiunilor si vietii lor de adult. Ei continua sa se comporte ca si cum ar fi copii, refuza sa joace un rol de adult si se caracterizeaza printr-o mare imaturitate emotionala, o nesiguranta semnificativa si o teama puternica de a nu fi acceptati sau iubiti de alte persoane. Aceasta teama severa de respingere ii determina sa se refugieze in spatele unei tinereti sau a unei copilarii eterne, ceea ce ii face sa se simta mai confortabil si sa-si poata face fata vietii de zi cu zi fara a fi nevoiti sa se complice prea mult sau sa se gandeasca prea mult.

Termenul „sindrom Peter Pan” a fost inventat de psihologul american Dan Kiley in anii 1980, care a observat la multi dintre pacientii sai ca rezistenta la cresterea si asumarea cerintelor asteptate in viata adulta, cum ar fi a fi tata, a se dezvolta profesional, au responsabilitati, sa aiba stabilitate etc.

Acest sindrom este mult mai frecvent la barbati decat la femei si in ciuda faptului ca acesti oameni pot da impresia ca sunt foarte fericiti si ca se bucura de viata sub sloganul Carpe Diem , adevarul este ca in adancul lor sunt oameni nesiguri, care au nevoie de protectie fata de ceilalti, dependenti si cu sentimente semnificative de singuratate si nemultumire. Toate acestea le impiedica dezvoltarea personala si implica anumite complicatii atunci cand vine vorba de stabilirea relatiilor sociale si de interactiunea cu mediul.

In continuare, aratam care sunt caracteristicile adultilor cu sindrom Peter Pan, de obicei, pentru a face un diagnostic precis si, ulterior, a gasi solutiile adecvate:

• Iresponsabilitate si impulsivitate: au un comportament copilaresc, nu se gandesc inainte de a actiona sau isi asuma responsabilitatea pentru actiunile lor. Dimpotriva, se asteapta ca ceilalti sa isi asume aceste responsabilitati si, de asemenea, tind sa-l invinovateasca pe celalalt daca ceva nu a iesit conform asteptarilor.
• Imaturitatea: sunt incapabili sa-si asume maturitatea si responsabilitatile pe care le presupune varsta adulta. Ei tind sa idealizeze etapa tineretii si sa nege ca sunt adulti in ciuda varstei.
• Nesiguranta si stima de sine scazuta: Desi pot da impresia ca sunt increzatori sau aroganti, au o mare nesiguranta in ei insisi si o stima de sine scazuta. Le este foarte greu sa se deschida emotional fata de ceilalti de teama sa nu primeasca afectiunea sau afectiunea asteptata.
• Nu au nicio proiectie de viitor: gandesc pe termen scurt, traiesc momentul si se bucura de placeri efemere fara sa-si faca griji pentru ziua de maine.
• Au o personalitate narcisista si egoista: pe langa faptul ca isi doresc atentia oamenilor din jurul lor, se gandesc doar la ei insisi si se concentreaza doar pe problemele lor, ignorand complet problemele celorlalti.
• Se simt nemultumiti de ceea ce au si de ceea ce ii inconjoara, dar nu fac nimic pentru a-si schimba situatia actuala. Ei vor sa obtina tot ceea ce isi doresc fara a fi nevoiti sa depuna mult efort in asta.
• Putina toleranta fata de frustrare: nu accepta criticile sau opiniile care nu le plac bine. Isi doresc sa le implineasca imediat dorintele si, daca nu le indeplinesc, de obicei au o reactie de furie asemanatoare cu cea a furiei unui copil.
• Le este frica sa nu fie singuri si, de multe ori, experimenteaza tristete, anxietate, depresie sau sentimente de vinovatie.
• Ei cred ca angajamentul este un obstacol in calea libertatii lor totale. In articolul urmator, va aratam cateva sfaturi pentru a depasi teama de angajament.
• Se ascund de realitate prin minciuni si scuze care le permit sa-si ascunda incapacitatea de a se maturiza si de a creste.
• Idealizan la etapa de la juventud.

Pentru a depasi sindromul Peter Pan, in primul rand, este foarte important ca persoana care sufera de acesta sa recunoasca ca sufera de aceasta problema de maturitate si ca, intrucat nu o poate gestiona singura, are nevoie de ajutor profesional pentru a-si asuma zilnic. responsabilitati si incepe sa traiesti ca un adult.

Cea mai buna optiune de a trata sindromul Peter Pan este sa mergi la terapie psihologica pentru a putea identifica originea si cauza acestei rezistente la crestere. De acolo se poate stabili tratamentul de urmat, intrucat, dupa cum am mentionat anterior, in spatele acestui sindrom se ascund anumite deficiente afective care trebuie rezolvate.

Tratamentul psihologic pentru a ajuta la depasirea sindromului Peter Pan include de obicei urmatoarele:

• Scopul ar trebui sa fie acela de a permite persoanei afectate sa-si asume responsabilitatile zilnice, sa-si gestioneze emotiile, sa-si creasca stima de sine si toleranta la frustrare.
• Ajutati-l sa invete sa-si gestioneze gandurile si impiedicati-l sa se simta ca o victima sau sa se simta rau cu sine si cu ceilalti.
• Oferiti-va instrumentele necesare pentru a detecta avantajele maturitatii in comparatie cu copilaria, care este o epoca apuse. In acest fel, vei putea sa-ti dezvolti o gandire pozitiva despre maturitatea si maturitatea ta si iti va fi mai usor sa-ti asumi responsabilitati. Pot fi subliniate idei precum libertatea economica si personala pe care o avem la varsta adulta, puterea de a alege si de a lua propriile decizii, faptul de a putea decide cu cine vrem sa le raportam si cu cine nu etc.
• Incearca nu numai sa-ti faci griji pentru problemele tale, ci sa fii constient de preocuparile si problemele oamenilor din jurul tau.
• Creste-ti stima de sine si ofera-ti indrumarile necesare pentru a-ti putea creste increderea in tine.
• Elimina din gandirea ta ideea ca a creste inseamna a pierde acea parte „copilara” pe care o avem cu totii inauntrul nostru. Important este sa-l facem sa inteleaga ca fiecare dintre noi trebuie sa realizeze un echilibru intre cele doua dimensiuni ale personalitatii noastre.
• Ajuta-te sa te simti capabil sa preiei controlul asupra vietii tale si sa ai initiativa de a realiza lucrurile pe care le doresti cu efort si auto-imbunatatire.
• Alcatuieste o lista care sa indice tot ce vrei sa obtii in viata ta, incepand cu obiective scurte si realizabile pentru a merge mai departe progresiv.