Un studiu afirma ca 70% dintre oameni se confrunta cu cel putin un episod al sindromului impostorului de-a lungul vietii. Te intrebi de ce tocmai ai fost angajat si ai obtinut responsabilitati neasteptate si extrem de relevante la locul de munca? Ti-e rusine sa primesti apreciere de la ceilalti si, de fapt, ai tendinta de a te dezamagi crezand ca i-ai inselat? Esti intr-o companie buna.

Multi dintre noi impartasim un mic secret de care ne este rusine: in adancul sufletului credem ca succesele noastre sunt o inselatorie, rezultatul unui bluff sau, in cel mai bun caz, o lovitura de noroc. De ce? De unde aceasta atitudine? Cum sa recunoastem si sa facem pace cu meritele noastre? In acest articol vom incerca sa raspundem la aceste intrebari pentru a intelege mai bine ce este sindromul impostorului, cauzele sale, simptomele si cum sa-l depasim .

Ce este sindromul impostorului ?

Termenul „sindromul impostorului” a fost inventat in 1978 de doi psihologi. Ei au descris aceasta conditie intr-un articol ca pe o experienta interioara de falsitate intelectuala care afecteaza unele femei de mare succes. De fapt, articolul vorbea despre un grup de femei studente si profesioniste care, in ciuda succeselor lor, nu au reusit sa interiorizeze un sentiment de competenta.

De ce apare sindromul impostorului ?

Acest fenomen psihologic se manifesta tocmai prin incapacitatea de interiorizare a rezultatelor obtinute si prin teama ca presupusa frauda care le-ar genera sa fie demascata. Oamenii care sufera sunt convinsi ca sunt falsi si ca nu merita succesul pe care l-au obtinut.

Orice dovada a meritului lor este devalorizata si eliminata ca urmare a faptului ca se afla la locul potrivit la momentul potrivit sau, mai degraba, ca i-a indus in mod fraudulos pe altii sa-i considere mai inteligenti si competenti decat sunt ei cu adevarat.

Cei doi psihologi sustin ca caracteristicile sindromului Impostor sunt urmatoarele:

  • Convingerea ca ceilalti au o conceptie exagerata asupra abilitatilor sau aptitudinilor subiectului.
  • Teama de a fi descoperiti si denuntati ca escroci.
  • Atribuirea succesului unor factori externi , cum ar fi norocul sau un nivel extraordinar de munca grea.

Cercetarile ulterioare au aratat ca fenomenul apare la multe persoane care au studii superioare si indeplinesc functii de nivel inalt in diverse domenii, precum educatie, sanatate si finante.

Cauzele acestui sindrom 

Nu exista o singura cauza de declansare. Unii experti considera ca una dintre cauzele sindromului impostorului este trasaturile de personalitate , care mai mult sau mai putin duc la anxietate. Altii se concentreaza in schimb pe cauze comportamentale , cum ar fi cresterea cu parinti critici sau concurenta cu un frate sau o sora. Chiar si a simti ca nu apartii unei comunitati poate ajuta la reducerea gandurilor despre tine.

Sindromul impostor a fost asociat cu urmatoarele caracteristici psihologice:

  • Introversiune.
  • anxietate brusca
  • Stima de sine scazuta.
  • Inclinatie de rusine.
  • Experiente de familie conflictuale.
  • Putin sprijin emotional.
  • Autocontrol ridicat.

O alta cauza a sindromului Impostor este motivata in principal de dorinta de a-si demonstra inteligenta . Cand acest lucru esueaza din cauza unei greseli, exista un sentiment de neajutorare, evitarea sarcinii, autoinvinovatire, anxietate si rusine.

Simptomele sindromului impostor

Simptomele sindromului impostor includ adesea ingrijorare, sentimente depresive si anxietate . In general, ele se datoreaza presiunii de a trebui sa prezinte cea mai buna imagine despre sine si fricii de a fi descoperit ca fiind incompetent. Sa vedem care sunt principalele simptome ale sindromului Impostor.

  • Frica de a esua.
  • Dialog intern negativ.
  • Obsesia pentru greselile trecutului.
  • Sentiment de incompetenta si indoieli cu privire la abilitatile lor.
  • Frica de a fi expus ca un impostor.
  • Tendinta spre perfectionism.
  • Exagerare in pregatirea a ceva.

Acest fenomen este de obicei insotit de griji excesive, depresie si anxietate care deriva din stresul la care este supusa persoana pentru a-si trai mereu la inaltimea imaginii de succes si a evita sa fie etichetata drept nedemna sau incompetenta.

Cum sa depasesti sindromul impostorului ?

Sindromul impostorului insumeaza o pondere emotionala care necesita rationament si autoanaliza pentru a depasi, intrucat poate duce subiectul la dificultati psihologice in diverse domenii ale vietii. Acest sindrom poate duce la tulburari de anxietate sau depresie si tulburari de personalitate de evitare sau dependenta.

Deci, pentru a depasi sindromul Impostor trebuie sa urmati urmatorii pasi:

  1. Schimbati-va perspectiva : In primul rand, trebuie sa invatati sa recunoasteti „vocea” atunci cand aceasta se manifesta. De obicei, acest lucru se intampla atunci cand ne confruntam cu ceva nou si suntem tentati sa ne punem la indoiala competentele. Uneori este suficient sa privim pur si simplu ideea fara a „lua momeala” consideratiilor limitative. Daca este greu sa rezistati tentatiei de a avea astfel de idei, sa punem lucrurile in perspectiva.
  2. Gaseste un mentor – Impartasirea starii tale cu un coleg mai in varsta sau cu un prieten de incredere ofera o liniste. A sti ca alti oameni in aceleasi situatii s-au simtit in acelasi mod ajuta.
  3. Antreneaza-te spre esec – Modurile de gandire devin mai puternice odata cu utilizarea. Oricat de paradoxal ar parea, sindromul impostorului se combate dandu-ti posibilitatea de a gresi. Reduceti asteptarile la zero si distrageti atentia de la rezultatul final catre calea pentru a-l atinge: se intampla greseli, dar vor fi contextualizate ca parte a calatoriei si nu ca o greseala personala.
  4. Modificati parametrii de evaluare : puneti la indoiala confirmarile externe si ajustati capacitatea de a acorda credit. Stabilirea propriilor parametri de autoevaluare hraneste un sentiment de incredere in sine si redefineste standardele propriei performante. A ne considera ca un intreg poate fi o modalitate de a identifica talente si calitati care ne-ar putea imbogati CV-ul.

Mersul la un psihoterapeut va permite, printr-o evaluare psihologica atenta , sa fie constient de propriile mecanisme de functionare si de propriile ganduri disfunctionale.

Previous article8 plante medicinale impotriva artritei si osteoartritei
Next articleCritica la episoadele 1-5 din „Super Pumped: The Battle for Uber” 2022